Trecând pe lângă Romstal văd un client ce se instala confortabil în cada expusă în mijlocul magazinului. Civilizat, îşi lăsase alături pantofii dar păstrase textilele pentru că magazinul e dotat cu aer condiţionat reglat spre zero. Părea foarte mulţumit de ergonomia căzii şi mă întrebam dacă sloganul "Clientul nostru stăpânul nostru" include şi frecatul pe spate.

Sunteţi de acord că nu mai are niciun rost să vorbesc despre nivelul scăzut al învăţământului din România. Cauzele sunt multe, de la structura învechită şi programa inutilă până la slaba motivare a copiilor care văd că e mai rentabil să fii bişniţar sau politician decât cercetător sau librar :) În naivitatea mea sunt încă surprins să văd elevi ce au ales un profil pentru care se presupune că au oarecari înclinaţii şi totuşi să dea dovadă de carenţe absurde în domeniu. Am întâlnit elevi de la Informatică ce nu ştiu ce e ăla sistem de operare (instalatul unui Windows e o aventură exotică), viitoare educatoare ce nu sunt în stare să numească (nu să recite!) o poezie pentru copii iar azi, încercând să explic unei viitoare absolvente de Filologie cum e cu prezentarea de carte, am fost întrebat inocent -Ce e aia recenzie?

Anti

Zilele trecute am auzit pălăvrăgeala de neînţeles a unor ţigani, vorbeau aşa tare că era imposibil să-i ignori. Din toata discuţia am remarcat un singur cuvânt pentru care, sigur, n-au echivalent in limba lor aşa că l-au spus in româneşte, "muncă". Atunci mi-am dat seama că se înjurau!

Îmi spune vânzătoarea că circulă bani falşi prin Beiuş şi nu am de ce să mă mir, aştept doar să văd şi vreun mascat cerându-mi încasările firave de peste zi. Nu peste mult timp cealaltă vânzătoare mă şi anunţă că a fost victima falsificatorilor şi s-a trezit cu o bancnotă ciudată dar, vigilentă fiind, a dat pe mâna unui jandarm fetiţa infractoare. Isteria se generalizează şi au loc faze comice cu jandarmi înverşunaţi şi mame disperate. Deja se fac scenarii legate de implicaţi şi implicaţii dar totul se desumflă când cei de la bancă declară bancnota perfect valabilă. Nu ne rămâne decât să blestemăm pe cei care au scos pe şest (şi fără acoperire?) o bancnotă cu caracteristici diferite faţă de cea deja aflată în circulaţie şi nu s-au obosit să ne spună şi nouă (a fost un anunţ strecurat prin ziare pe la mijlocul lui noiembrie).

De ce fugim de Linux

Mie îmi place Linuxul. Ştiu că n-am să-l înţeleg niciodată pentru că-l abordez ca un Windows user dar la ce-l folosesc eu e destul. Îmi place cum copiază fisiere de pe CD trecând simplu peste fisierele corupte spre deosebire de Windows care anulează procesul. Îmi place modul în care face preview şi cum pot seta dimensiunea thumbnails-urilor.

Open Office are o interfaţă mai prietenoasă decât a Microsoftului şi pentru treburi curente e perfect dar am deschis un .doc de vreo 200 de pagini şi am crezut că mi-a murit ram-ul. Se mişca înfiorător de greu şi nici nu mă lăsa să fac modificări. Acelaşi document mergea fără probleme în M.Office.
Am făcut un tabel în care trebuia să scriu două denumiri identice dar una din ele cu majuscule, cealaltă cu litere mici. N-am putut. Şi cea cu litere mici era transformată automat în cea cu majuscule. Am dezactivat toate autocorrect-urile şi autospeling-urile dar degeaba.
Par mărunţişuri dar...

Îmi place Inkscape, mai ales cum desenează poligoanele stelate şi spirele, grid-ul e deosebit de util iar scrierea caligrafică e nemaipomenită dar să vedem cum facem un text în relief cu umbre. Scriem textul, îl clonăm, deplasăm clona, schimbăm culoarea, dăm transparenţă, aplicăm un gradient radial ca să iasă marginile blurate şi gata. La fel poţi să faci orice te duce capul, totul ţine de talent sculele fiind mai puţin importante.
Dar cum facem acelaşi lucru în RealDraw (sau alt program Corel based)? Scriem textul, dăm DropShadow şi gata! Cum “gata”? S-a terminat? Păi atunci prefer RealDraw, problema e că merge doar în Windows. Am încercat emularea cu CrossOver (care e pe bani) şi merge dar apare un bug, nu vede literele. Am încercat cu Wine dar îmi interpreta fiecare fereastră a programului ca fiind un program diferit ceea ce ducea la supraîncărcarea sistemului şi nu vedea nici aici literele...

Am avut de făcut un CD audio şi am deschis K3b (cu toate că mi-a făcut odată o figură urâtă) şi selectez piesele dorite. Sunt anunţat prompt că nu-i plac mp3-urile. Caut pe net şi aflu că am nevoie de o colecţie de pluginuri dar mai sigur ar fi să instalez ultima versiune de K3b. Nici o problemă, deschid Yast-ul bag Packmanul la opţiuni, aştept sincronizarea (cam mult), trec în managerul de programe, astept sincronizarea (cam mult), bifez tot ce ţine de K3b şi aştept instalarea (foarte mult), după ce se termină toate (deja s-a făcut noapte) deschid un K3b cu faţă nouă care-mi acceptă mp3-urile. Vreau să verific piesele cu playerul încorporat dar nu se întîmplă nimic. Fie, merge şi pe neverificate dar măcar să dau un “normalize”. Sunt anunţat prompt că nu am pluginul necesar...
Trec în Nero şi termin totul într-un sfert de oră!

Mai sunt şi altele dar încă nu m-am hotărât să fug de Linux. Poate doar să aştept să se mai maturizeze.

(de pe forumul Softpedia)

Explicaţii:
Suntem nişte cretini, conduşi de cretini, construind o societate cretină într-o ţară cretină pe care o vom lăsa moştenire urmaşilor noştri cretini.
Când auzi că pentru a-şi alimenta cretinismul inventează taxe cretine pe care noi, cretini fiind, le vom plăti cu entuziasm cretin... Accize pe brichete, ceasuri, telefoane...
În parlament avem o târlă de bişniţari cu râtul gros, unul chiar apărând zilele trecute lăudându-se ce bine a făcut el boborului neplătind TVA pe cele două mii cinci sute de case pe care le-a speculat şi acum eu, în cretinismul meu de alegător orb, sunt pus să plătesc accize pe bricheta cu care-mi aprind aragazul.
Preşedintele jucător, pe vremea când făcea dispărută flota, venea să explice cretinilor pedeştri că n-avem nevoie de autostrăzi iar acum, când ceilalţi cretini care ne conduc au recunoscut că suntem în criză, jubila pe sticlă, vesel că sărăcia a scos dintre priorităţi autostrăzile. Ne fug investitorii că n-avem drumuri, turismul e la nivel de ev mediu că n-ai cum să-l aduci pe american să-i arăţi piciorul tău de plai dar, ca să le finanţez lor cretinismul, mă vor pune să le plătesc accize pe ceasul pe care mi-l atârn pe perete.
Cu fervoare de caţavenc ne-au cerut să facem sacrificii şi prima lor grijă a fost să-şi mărească bugetele şi să creeze posturi noi pentru gagamiţii şi miţele lor plătindu-i din accizele pe care mi le impun mie, cretinul care-i alege.
M-am săturat!

Post final

M-am săturat! Îmi vine să mă duc în codru ca să nu mai aud de taxe, de partide, de alegeri, de guverne, de fiţe de pipiţe, de vedete, de playback, de promptere, de analişti, de consilieri, de nepoate, de şoferi cu mapă, de snobi, de Cărtărescu, de Dan (Brown sau Puric), de academicieni analfabeţi, de ciobani filozofi, de gropi, de gipane şi merţane, de facturi, de taxe (am mai spus dar la câte sunt tot nu spun destul), de taxe, de taxe, de taxe, na, să fie, de net, de televiziune, de spameri, de troli, de clone, de troieni, de viruşi, de bacterii, de euglene, de legume, de cretini, de licheni, de lichele, de ipocriţi, de politicieni, de perverşi, de judecători, de procurori, de Casa Poporului, de Cotroceni, de comentatori, de ziarişti, de hoţi, de retururi, de oameni.

http://dinastiile.wordpress.com/